luni, 25 mar. `19

Capitolul 1 Limbajul

Limbajul nu a fost studiat cu destulă atenție în filosofia tradițională. S-a considerat de la sine înțeles că rostul cuvintelor este să exprime „idei“ și, de asemenea, că, în general, „ideilor“ le corespund „obiecte“, care sunt ceea ce „înseamnă“ cuvintele. S-a crezut că, prin intermediul limbajului, am putea să avem de-a face direct cu ceea ce acesta „înseamnă“ și că nu este nevoie să analizăm cu indiferent câtă atenție niciuna dintre cele două proprietăți presupuse ale cuvintelor, și anume funcția de „a exprima“ idei și aceea de a conține „semnificația“ lucrurilor. Adeseori, când filosofii intenționau să se refere la obiectele semnificate de cuvinte au comis eroarea de a presupune, mai mult sau mai puțin inconștient, că un cuvânt este o unică entitate și nu, așa cum este în realitate, o mulțime de evenimente mai mult sau mai puțin asemănătoare. Absența unei discuții explicite despre limbaj a fost una dintre cauzele unei mari părți din ceea ce este rău în filosofia tradițională. Eu, unul, cred că „semnificația“ poate fi înțeleasă dacă tratăm limbajul ca pe o deprindere corporală, însușită exact așa cum învățăm să jucăm fotbal ori să mergem pe bicicletă. După mine, singurul mod satisfăcător de abordare a limbajului este să îl tratăm astfel, așa cum o face doctorul Watson.* Într-adevăr, aș privi teoria limbajului ca pe unul dintre argumentele cele mai solide în favoarea behaviorismului.

* John B. [Broadus] Watson (1878–1958), fondatorul psihologiei behavioriste (n.t.)

Citește mai departe >> https://vellant.ro/carte/teoria-cunoasterii-scrieri-esentiale-vol-2-266848474

Cuprins

Partea I. Filosoful limbajului 7

• Capitolul 1. Limbajul 9
• Capitolul 2. Propoziții, sintaxă și părți de vorbire 26
• Capitolul 3. Întrebuințările limbajului 45
• Capitolul 4. Cultul „întrebuințării comune“ a limbajului 53

Partea a II‑a. Logicianul și filosoful matematicii 61

• Capitolul 1. Logica simbolică 63
• Capitolul 2. Despre inducție 69
• Capitolul 3. Prefață la Principia Mathematica 79
• Capitolul 4. Introducere la Principia Mathematica 87
• Capitolul 5. Principia Mathematica: Rezumatul Părții a III-a 91
• Capitolul 6. Principia Mathematica: Rezumatul Părții a IV-a 93
• Capitolul 7. Principia Mathematica: Rezumatul Părții a V-a 96
• Capitolul 8. Principia Mathematica: Rezumatul Părții a VI-a 100
• Capitolul 9. Principia Mathematica: Introducere la ediția a doua 102
• Capitolul 10. Matematica și logica 106
• Capitolul 11. Validitatea inferenței 119
• Capitolul 12. Noua Logică a lui Dewey 130
• Capitolul 13. John Dewey 154

Partea a III‑a. Epistemologul 167

• Capitolul 1. Cunoașterea prin familiaritate și cunoașterea prin descripție 169
• Capitolul 2. Teoria cunoașterii 181
• Capitolul 3. Premise epistemologice 188

Partea a IV‑a. Istoricul filosofiei 195

• Capitolul 1. Filosofia în secolul XX 197
• Capitolul 2. Logica lui Aristotel 220
• Capitolul 3. Sfântul Toma d’Aquino 230
• Capitolul 4. Curente de gândire în secolul al XIX-lea 245
• Capitolul 5. Filosofia analizei logice 258

Partea a V‑a. Filosoful domeniului economic 269

• Capitolul 1. Proprietatea 271
• Capitolul 2. Materialismul dialectic 292
• Capitolul 3. Teoria plusvalorii 307

Partea a VI‑a. Filosoful și comentatorul științei 319

• Capitolul 1. Fizica și monismul neutru 321
• Capitolul 2. Știință și educație 333
• Capitolul 3. Limitele metodei științifice 340
• Capitolul 4. Noua fizică și relativitatea 351
• Capitolul 5. Știința și valorile 361
• Capitolul 6. Inferența nondemonstrativă 378